- ,,Iubind pe cineva, l-ai luat în sufletul tău fără ca el să piardă ceva.”- Nicolae Iorga

18 decembrie 2014

Umbre în iarnă



                        Grăbesc pasul. Mă uit în urma mea, nu e nimeni, ...doar pomi și lumini răzlețe, umbre. Mă pierd în ceața deasă și suflu din când în când peste mâinile înghețate, împreunate sub bărbie. E noapte. Și eu umblu haihui prin ea. Mi-e drag de mine nălucă prin beznă, răscolind întunericul spre casă. Un câine îmi ține companie. Mă aplec spre el mângâindu-l și dezmierdându-l ușor prin blana udă.
                         Mă încumet să mă așez pe o bancă. E rece! Privesc luminile închise în blocul din fața mea și încerc să culeg poveștile de dincolo de ferestre. Unele se sting, altele se aprind ...un microunivers prins agrafă pe strada mea, ...visuri de împlinit, cuvinte blânde sau seci, ...inimi care bat împreună. Povești. Nu le știe nimeni, se scriu singure între pereții de beton şi ard în inima fiecărui om, odată cu el. Lungmetraj ireversibil, iremediabil, de neoprit.
                           Am îngheţat. Dar inima mi-e caldă, o simt luptând pentru mine. Mai am puțin până acasă. Privesc luna aburindă din dreapta mea și-i fac cu ochiul zâmbindu-i larg, într-un flirt pe față. Mă privește impasibilă. Nu-i sunt pe plac. O las în toanele ei și mă întorc la pașii mei, grăbindu-i. Intru în scara blocului răsuflând ușurată. Ușa se închide în urma mea și zgomotul ei răsună în mine ca un ecou. Aud cuvinte cum cad, acum scriind povestea mea. Se deșiră ca un ghem de lână, depănat de sunetul cheilor băgate în ușă și terminând cu somnul cald și odihnitor de sub plapumă. Pe curând. Noapte bună!

16 decembrie 2014

Amărăciune

                                                             Foto: Anca Florea, Sâmbăta de Sus

15 decembrie 2014

Invitație la imaginație

                                                                                   Foto: Anca Florea  

10 decembrie 2014

Dans

              Foto- google.ro

                     Spune-mi tu lumină de dimineață, să mă trezesc? Adună-ți te rog lumina zorilor pe inima mea și spune-mi. Dacă e ,,da”, șoptește-mi numele și închide-l până seara într-un vals prin iarba udă. În neștire. Cu patimă. Cu mâinile ferecate de necugetare. Cu gingășia tălpilor goale răscolind roua din verde, …cu călcâiele sărutate de pământ… Îmbracă-mă în minciuni nevinovate, albe, cu umbre lungi, diafane și dă-mi partener un înger cu o aripa.  … să pot să-i țes pe portativ, din note, aripa pierdută.
                                                                                                A. F.

8 decembrie 2014

De veghe

                                                            Foto: Anca Florea - Castelul Bran

7 decembrie 2014

Dor

 
            
             Mi-e dor de portocala rostogolită în cizmuliță de mâinile lor îngândurate. Aceleași mâini care altădată mă mângâiau tandru pe creștet și mă hrăneau când eram bolnavă sau prea mică. Tot ele mă ridicau, tot ele îmi înnodau șireturile, tot ele mă certau și apoi îmi ștergeau lacrima pe obraji. Mi-e dor de ochii lor sorbindu-mi emoția din gesturile de copil. Dacă aș fi știut, aș fi împietrit în momentul acela de încântare pentru ca fericirea lor să fie fără sfârșit. Mi-e dor.
                                                                                                  A. F.

3 decembrie 2014

Rustic

                                                                             Foto: Anca Florea  

- ,,În inima omului se află începutul şi sfârşitul tuturor lucrurilor.” Lev Tolstoi