,,Înţelepciunea nu este altceva decât durere vindecată." Robert Gary Lee

27 septembrie 2016

Suflet de copil



                        Mă bucur că lucrez cu copiii. Mă bucur că pot să îi strâng în braţe, să le spun că îi iubesc fără ca acest lucru să li se pară o ciudăţenie. Unii tac şi te strâng şi ei în braţe. Alţii răspund simplu: ,,Şi eu te iubesc.” Sunt copii pe care îi întâlnesc prima oară şi totuşi, la sfârşitul unei ore, îşi lipesc capul de pieptul meu şi braţele lor se strâng cunună peste inima mea. Nu pot descrie ce simt atunci!
                        Când îi înconjori cu dragoste şi le admiri modul unic prin care fiecare străluceşte şi se evidenţiază, nu te privesc suspicioşi: ,,De ce mă iubeşti?” ,,De ce îmi spui că sunt frumoăasă?” ,,De ce crezi că sunt minunată?” Primesc totul ca pe ceva firesc, cunoscut. Ei ştiu că sunt frumuseţe, iubire… minune! Şi se bucură de asta! Iubirea lor nu este o simplă stare emoţională, ci o imensă energie. O inspiră şi o emană pur şi simplu. Nu o condiţionează.
                   Aşa am fost cu toţii. Când am uitat asta? Cumva, atunci când am ,,învăţat” ce trebuie, ce e bine, ce e potrivit şi ce nu, că totul se cântăreşte, că dacă dai mai mult eşti slab? Când ne-am îndepărtat de inima noastră într-atât încât să nu o mai auzim pentru că raţiunea ,,zice” mai bine şi doare mai puţin? Inima doare doar atunci când nu ştim să iubim curat. Şi aşa, ne-am tot întins înafara noastră căutând repere, rezolvări, acceptări, recunoaşteri, devenind dependenţi de un curs valoric pragmatic, zgârcit şi îndoielnic, lăsând în urmă ceea ce avem nepreţuit, propriul Sine.
                       Lucrez cu copiii şi pentru mine asta este o binecuvântare. Chiar şi în zilele în care totul pare răvăşit, ei sunt pentru mine desăvârşite călăuze înapoi spre inima mea, cea pe care mi-am reamintit cum să o ascult povestindu-mi despre ceea ce am, ceea ce merit, cine sunt.
                                                                                                                 A. F.
                                                                                                                                                                                     Foto - google.ro

- ,,În inima omului se află începutul şi sfârşitul tuturor lucrurilor.” Lev Tolstoi