,,Înţelepciunea nu este altceva decât durere vindecată." Robert Gary Lee

4 martie 2017

Două jumătăţi întregi



                          M-am  gândit  că  dacă  plec, tu  vei  rămâne în urma mea.  Dar încă eşti aici. Mi-am lăsat, unul câte unul pe drum, la fiecare pas câte un gest, la fiecare gând câte o vorbă, la fiecare întoarcere a privirii înapoi câte o parte din tine. Din mine. Mi-am acoperit urmele cu frunze căzute din ramurile mele, dar am găsit drumul înapoi cu ochii închişi. M-am îndrumat spre ceea ce trebuie, dar am ajuns înapoi spre ceea ce simt. Mi-am zidit inima în piept dar, cum-necum, ea a ajuns tot în mâinile tale. Am plecat, însă n-am ajuns nicăieri, pentru că niciun drum nu ducea prea departe.
                       Sufletul tău respiră uneori, fără să vrei, către mine. Iar eu nu am cum să nu îl simt. Până să încerci să-l opreşti, mi-a spus deja totul. Până să vreau să nu-l aud, simt tot. 
                          Sufletul meu respiră uneori, fără să vreau, către tine. E straniu cum ne apărăm unul de celălalt prin propria noastră absenţă... cum se împarte un tot în două jumătăţi întregi! 
                         Uneori te privesc printre bucăţi de sticlă colorată. Cărările dintre tine şi mine capătă simetrii amăgitoare, prizoniere în jocul de oglindă al unui caleidoscop infantil. Dar, dincolo de orice închipuiri şi dileme, în viaţa mea nouă, tu eşti vechi. Atât de vechi încât, oricât aş vrea, nu aş putea să te desprind din mine. Nu am cum. 
                             În schimb... am cum să nu te mai opresc.
                                                                                            A. F.
                                                                                                                                                                                   Foto - google.ro

Enya - If I Could Be Where You Are

- ,,În inima omului se află începutul şi sfârşitul tuturor lucrurilor.” Lev Tolstoi