Bicaz 2013
,,Înţelepciunea nu este altceva decât durere vindecată." Robert Gary Lee
17 mai 2013
16 mai 2013
15 mai 2013
13 mai 2013
Fotografia - chipul lumii rămasă prizonieră în sufletului meu
Drumul pe care merg nu este neted, nici presărat cu flori sau luminat măcar, dar oricât de dificil mi-ar fi uneori, sunt în lumină pentru simplu fapt că pot sa fac ceea ce mă împlinește. Și încerc să fac asta din ce în ce mai bine.
Cetatea Histria 2012
11 mai 2013
10 mai 2013
9 mai 2013
Ecou
Nu știu pe unde umbli de atâta timp,... nu știu cum reușesc să te găsesc
mereu când uit de tine. Am senzația că mă privești de nicăieri, că deși nu te
văd, tu ești. ... că de câte ori mă întorc spre tine, te pierd. Te caut
răvășind nisipul cu palmele, căutând niște pași care n-au mai trecut de
mult, de prea mult timp ca să nu mi se facă dor. Și când nu îi găsesc, mă simt,
într-un fel, rătăcită. Ai un loc în lumea mea, inevitabil, de necontrolat, fără
echivoc. Ca un tatuaj pe suflet, te port fără să îmi doresc să te am, fără să
vreau să te alung, doar împăcându-mă cu tine străin și departe, aproape în
același timp.
Ești parte din mine. Cum aș putea vreodată să te pierd?
8 mai 2013
3 mai 2013
1 mai 2013
29 aprilie 2013
27 aprilie 2013
25 aprilie 2013
24 aprilie 2013
23 aprilie 2013
20 aprilie 2013
Agrafă în păr
Am un dor nebun de ducă. Mi-aș îndesa într-un rucsac doar acele câteva
nimicuri strict nesare și aș trage cu drag ușa după mine. Lume, tu care ești atât
de mare, mă primești și pe mine pe undeva, oriunde, să pot să întind brațele fără să mă afund în nisipuri mișcătoare? Am atâta nevoie
să mă uit pe drumurile tale singuratice și să nu mă găsesc decât atunci când nu
mai simt nevoia să mă caut! Vreau să pot să mă înalț și să mă cobor pe potecile
tale, încercând, călător pribeag, să strecor în rutina mea adierea
de vânt rămasă prizonieră între două răsărituri de soare. Ție, lume, nu ți-e
dor de mine? Nu-ți place când te admir, privindu-te cu ochii închiși prin
fereastra sufletului, tu nesfârșită și eu agrafă de ocazie în pletele tale în
vânt?
19 aprilie 2013
17 aprilie 2013
16 aprilie 2013
14 aprilie 2013
7 aprilie 2013
Introspecție
Uneori, tot ce trebuie să faci e să lași lucrurile să curgă de la sine. Nu
poți împiedica ceea ce e dat să se întâmple, nu întotdeauna avem privilegiul de
a alege. Nu întotdeauna! Dar nu niciodată! Când trăim ceva frumos, ne gândim
că am făcut alegerile corecte; când e ceva neplăcut, ne consolăm că așa a fost
să fie, dăm vina pe soartă. Omul are un instinct de apărare formidabil. Acolo, în
adâncul conștiinței lui, știe că, de cele mai multe ori, cel mai mare dușman al
său este el însuși. Are însă și o vanitate pe măsură. Preferă să aibă
dușmani în jur și în interior mult-plăcuta negare. Luptă, cu fiecare zi, să schimbe lumea
întreagă, dar nu înțelege că schimbarea lumii începe cu lupta de sine.
Uneori, tot ce trebuie să faci e să lași lucrurile să curgă de la sine. Alteori, trebuie să mori puțin pentru a putea trăi mai departe.
Uneori, tot ce trebuie să faci e să lași lucrurile să curgă de la sine. Alteori, trebuie să mori puțin pentru a putea trăi mai departe.
2 aprilie 2013
1 aprilie 2013
31 martie 2013
Iarna din primăvara mea
Vreau să beau o cafea tare, fără zahăr. Crezi ca m-ar trezi din moțăiala
asta? Casc încontinuu, iar ochii mei spun că încă îmi mai doresc câteva vise.
Mă simt ca un bolovan leneș, imens și... împietrit. Brrr!, afară-i ceață și
frig... încă. Dincolo de fereastră, copacii se pleacă unii spre altii, goi și
nestingheriți într-o îmbrățișare neputincios de greoaie și nehotărâtă. Măi, eu
sigur m-am trezit? Las copacii în voia vântului și încerc să-mi
fac realizabilă ideea cu cafeaua. Habar nu am ce fac, sunt pe pilot automat și...
se pare că am făcut ceva cafele la viața mea, a ieșit bună! Îmi iau cana
fierbinte în palme și degust cu maximă plăcere aroma plină de amărăciune. Bună
rău! Iau câteva înghițituri și continuu să o savurez în fața ferestrei. Luuuungă
iarnă! Îmi lipesc cana de piept de parcă aș vrea să-mi dezgheț toată apatia
unei depresii în devenire. Și copacii ăștia, tot se mai aleargă? Poate dacă nu
ar alerga toți odată în aceeași direcție s-ar mai și prinde unii pe alții! Să
vină odată primăvara asta! Hai că m-am trezit!!!
30 martie 2013
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
- ,,În inima omului se află începutul şi sfârşitul tuturor lucrurilor.” Lev Tolstoi







gy.jpg)








.jpg)











