După o ploaie zdravănă, se lăsase
înserarea. Era răcoare atât cât să te îmbie la o plimbare. Printre paşii mărunţi şi leneşi, ca prinsă într-o vrajă, am setat aparatul foto să nu mai scoată
niciun sunet. Aşa puteam auzi tăcerea cum cade peste tot şi toate, încremenindu-ne
în asfinţire. -
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu