Am
învăţat că viaţa nu este o materie exactă, ce ţi se predă în timpul copilăriei,
adolescenţei, pentru a putea ,,presta” mai târziu, fie măcar şi la cote
acceptabile. Nu poți deține controlul prea mult, iar regulile ei se schimbă
continuu. Nimic nu este ceea ce pare, nimic nu este întâmplător şi nimic nu
este veşnic. Nimic nu este la fel. Nimic nu trebuie să te surprindă, nimic nu
trebuie să te doboare. Nimic nu trebuie luat înapoi.
Ceea ce ne dăruim unii
altora este singurul lucru care contează, relaţiile noastre, sentimentele, emoţiile
toate. Singurul care va merge oriunde cu noi e sufletul nostru, cu tot ce am
pus în el. Restul e trecător, deşertăciune. Iar Domnul râde la fiecare cuvânt frumos
pe care inima ta îl scrie pe crucea ce o cari cu seninătate. Iar atunci când te
prăbuşeşti, îţi toarnă în inimă şi mai multă iubire, ca să poţi să te ridici şi
să păşeşti înainte cu şi mai multă dăruire de sine. Nimic din ce ţi se întâmplă
nu trebuie să îţi închidă inima. Păstrează fiecare bucurie ca fiind unică şi
nepreţuită. Căci inima ta e căuşul sfânt, în care fiecare om are locul lui, înţelesul
lui, rolul lui şi dreptul său la iubire.
A. F.
A. F.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu