Prin viața mea

          Foto- google.ro

                   Stelele cad în continuare împlinind dorințe. Depănând visare, într-un gest necugetat, întind mâna să le prind în palmă. Cădere de-o clipă, mi se răsfiră printre degete, umbre de lumină în noapte. Iau îmbufnată o bucată de cretă și scrijelesc un soare pe întunericul cerului, făcând dimineață. Pășesc ușor adormită prin iarbă, strivind roua cu picioarele, sorbind-o prin pori adânc, cu sete, până la inimă. E răcoare în mine. E bine. Mintea se umple de umbre și mișcare, răscolindu-mi golul și imaginația. E o zi nouă, tocmai bună pentru un nou tandem cu viața.
                                                                                         A. F.